Ce sunt fobiile?
Fobiile sunt frici intense și irationale față de obiecte, situații sau evenimente specifice, care provoacă disconfort semnificativ în viața cotidiană. Acestea se dezvoltă adesea în copilărie sau adolescență și pot afecta serios calitatea vieții, deși, în multe cazuri, nu există un pericol real. Fricile experimentate de persoanele cu fobii sunt disproporționate față de amenințarea percepută și sunt, adesea, evitate cu orice preț.
Aceste fobii sunt caracterizate printr-o frică clară și intensă față de un obiect sau o situație specifică. De obicei, ele se dezvoltă în copilărie sau adolescență și sunt mai ușor de identificat.
Fobii specifice includ:
- Fobii legate de animale:
Frica de animale poate include teama de păianjeni (arahnofobie), câini (cinofobie) sau șerpi (ofidiofobie). Aceste frici sunt adesea legate de traume anterioare sau învățătura culturală despre pericolele pe care aceste animale le pot reprezenta.
- Fobii de mediu:
Acestea sunt frici legate de elemente naturale sau condiții specifice de mediu, cum ar fi: frica de înălțimi (acrofobie), furtuni (astrafobie) sau apă (acvafobie). În aceste cazuri, frica poate apărea chiar și în absența unui pericol iminent, fiind mai mult o reacție exagerată a sistemului nervos.
- Fobii situaționale:
Frica intensă față de situații precum zborul cu avionul (aerofobie), a fi într-un spațiu închis (claustrofobie) sau frica de a conduce poate influența semnificativ viața de zi cu zi, cauzând evitarea acestor activități, care devin din ce în ce mai greu de realizat.
- Fobii corporale:
Acestea sunt frici legate de propriul corp sau de procesele fiziologice, cum ar fi: frica de sânge (hemofobie), de injecții sau de vărsături (emetofobie). Astfel de fobii pot duce la evitarea vizitelor medicale sau a altor situații care implică aspecte ale sănătății.
Manifestări frecvente
Simptome fizice:
- Tahicardie (bătăi rapide ale inimii);
- Tremurături sau transpirație excesivă;
- Greață sau disconfort abdominal;
- Dificultăți de respirație (senzație de sufocare);
- Senzație de amețeală sau leșin.
Simptome emoționale:
- Anxietate intensă sau panică în fața obiectului sau situației fobice;
- Teama de a întâlni sau de a fi expus(ă) la acel obiect sau situație;
- Sentimente de pierdere a controlului sau de pericol iminent;
- Teama de a nu putea face față situației sau de a deveni vulnerabil(ă).
Simptome comportamentale:
- Evitarea obiectului, situației sau locului fobic;
- Planificarea evitării întâlnirii cu obiectul/situația fobică;
- Comportamente compulsive de evitare, cum ar fi alegerea unor trasee specifice pentru a nu trece prin locuri care provoacă fobia.
Fobia socială (anxietatea socială)
Fobia socială, cunoscută și sub denumirea de anxietate socială, reprezintă teama intensă de a fi judecat, criticat sau umilit în fața altor persoane. Aceasta se manifestă în situații sociale, cum ar fi: vorbitul în public, întâlniri cu persoane necunoscute sau chiar activități cotidiene precum mâncatul în fața altora. Această frică poate afecta profund relațiile personale și profesionale, având un impact semnificativ asupra calității vieții. Persoanele care suferă de fobie socială pot experimenta o anxietate copleșitoare înainte și după evenimentele sociale, iar evitarea acestora devine o metodă de protecție.
Manifestări frecvente
Simptome fizice:
- Tremurături, în special în mâini sau voce;
- Transpirație excesivă;
- Bătăi rapide ale inimii sau senzație de apăsare în piept;
- Senzație de amețeală sau greață;
Simptome emoționale:
- Teama intensă de a fi judecat sau criticat în fața altora;
- Teama de a face greșeli sau de a dezamăgi pe ceilalți;
- Sentiment de inadecvare sau de inferioritate în fața grupului social;
- Rușine sau jenă anticipată legată de interacțiunile sociale.
Simptome comportamentale:
- Evitarea situațiilor sociale, cum ar fi vorbitul în public, întâlniri sau evenimente sociale;
- Comportamente de evitare a interacțiunilor directe, cum ar fi evitarea privirii în ochi sau a conversațiilor;
- Comportamente de autoprotecție, cum ar fi rămânerea în umbra sau încercarea de a se face invizibil(ă) în situații sociale.
Agorafobia
Agorafobia este teama de a fi într-un loc sau într-o situație în care ar fi greu să scapi sau să primești ajutor în caz de panică. Persoanele cu agorafobie se tem de locuri largi sau aglomerate, de călătorii sau de a fi departe de casă. În cazuri severe, această frică poate duce la evitarea totală a ieșirilor din casă, limitând astfel libertatea de mișcare și funcționarea zilnică. Agorafobia este adesea asociată cu atacurile de panică, iar terapia de expunere treptată poate ajuta în tratarea acestei fobii.
Simptome fizice:
- Bătăi rapide ale inimii sau senzație de palpitații;
- Respirație rapidă și superficială (hiperventilație);
- Senzație de amețeală sau leșin;
- Greață sau disconfort abdominal;
- Tensiune musculară și dureri corporale;
- Transpirație excesivă și friguri.
Simptome emoționale:
- Teama de a nu putea scăpa sau de a nu putea primi ajutor în caz de atac de panică;
- Sentimentul de vulnerabilitate sau de pericol iminent în locuri deschise sau aglomerate;
- Frica de a fi expus(ă) în situații unde nu există „refugiu” rapid (ex: transport public, centre comerciale).
Simptome comportamentale:
- Evitarea locurilor aglomerate sau a transportului în comun;
- Preferința de a rămâne acasă sau în locuri percepute ca „sigure”;
- Necesitatea de a fi însoțit(ă) pentru a se simți protejat(ă) în anumite situații.
Fobii medicale
Frica intensă de tot ceea ce este legat de contextul medical poate include frica de doctori (iatrofobie), spitale (nosocomefobie) sau de proceduri medicale, cum ar fi injecțiile (trypanofobie). Aceste fobii sunt adesea alimentate de experiențe traumatizante anterioare, precum durerea în timpul unei proceduri sau teama de diagnosticuri grave. Persoanele care suferă de aceste fobii pot evita consultațiile medicale necesare, ceea ce poate duce la probleme de sănătate nediagnosticate sau netratate.
Simptome fizice:
- Tahicardie sau bătăi rapide ale inimii;
- Amețeli sau senzație de leșin la vederea sau gândul la proceduri medicale;
- Transpirație excesivă;
- Senzație de greață sau vărsături;
- Respirație dificilă sau dificultăți de înghițire.
Simptome emoționale:
- Anxietate mare la gândul de a merge la medic sau de a face analize medicale;
- Teama de a fi diagnosticat cu o boală gravă sau fatală;
- Frică intensă față de proceduri medicale specifice, cum ar fi injecțiile sau intervențiile chirurgicale;
- Frica de a pierde controlul în fața unui specialist sau în timpul unui tratament.
Simptome comportamentale:
- Evitarea completă a vizitelor la medic sau a consultațiilor necesare;
- Refuzul de a urma tratamente sau intervenții medicale esențiale;
- Comportamente compulsive, cum ar fi verificarea excesivă a stării de sănătate.
Fobii rare sau neobișnuite
- Coulrofobia: frica de clovni, care poate fi declanșată de imaginea unui clovn sau de comportamentele acestuia.
- Nomofobia: frica de a rămâne fără telefon mobil, care reflectă dependența crescută de tehnologie și frica de a nu putea comunica.
- Thalassofobia: frica de ocean sau de adâncimile marine, asociată cu teama de necunoscut sau de pericolele ascunse ale apei.
- Gamofobia: frica de căsătorie sau de angajamente pe termen lung, adesea legată de teama de pierdere a libertății sau de responsabilitățile asumate într-o relație stabilă.
Simptome fizice:
- Tremurături, transpirație excesivă;
- Respirație rapidă sau dificultăți de respirație;
- Senzație de panică sau anxietate generalizată;
- Amețeli, senzație de leșin sau pierderea controlului.
Simptome emoționale:
- Teama irațională față de obiecte sau situații care nu prezintă un pericol real, dar sunt percepute ca fiind amenințătoare;
- Sentiment de vulnerabilitate sau de disconfort extrem în fața obiectului fobic;
- Teama de a nu putea face față situației sau de a fi expus(ă) la stimuli percepuți ca fiind imposibil de controlat.
Simptome comportamentale:
- Evitarea locurilor sau obiectelor asociate cu fobia (ex: clovni, oceane,etc);
- Reducerea interacțiunilor sociale sau a activităților care ar putea declanșa fobia;
Cum te pot ajuta?
Fobiile nu apar în mod aleatoriu, ci sunt adesea legate de experiențe anterioare, de asocieri învățate sau de mecanisme emoționale dezvoltate în timp. În cadrul procesului terapeutic, îți ofer sprijin pentru a identifica declanșatorii specifici ai fricii tale — situațiile, gândurile sau emoțiile care activează reacția intensă de teamă. Prin conștientizarea acestor factori și a modului în care aceștia se întrețin reciproc, vei putea înțelege originile răspunsului tău emoțional și vei începe să recapeți treptat controlul asupra propriilor reacții.
Ca psiholog clinician și psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală, îți ofer un cadru structurat, dar flexibil, bazat pe metode validate științific, pentru sprijinirea procesului de înțelegere și depășire a fobiilor. Intervenția nu urmează o formulă standardizată, ci este adaptată în funcție de felul în care percepi și reacționezi în fața fricii, de ritmul tău emoțional și de resursele disponibile. Construim împreună un plan terapeutic centrat pe obiective clare, precum identificarea și restructurarea tiparelor de gândire disfuncțională, exersarea expunerii treptate la situațiilor anxiogene și dezvoltarea unor strategii eficiente de reglare emoțională. Întregul proces se desfășoară într-un ritm respectuos față de limitele tale, sprijinindu-te activ în recâștigarea sentimentului de siguranță și control interior.
Îți ofer un cadru stabil, empatic și confidențial, în care nu există presiunea de a te conforma așteptărilor sau de a ascunde ceea ce trăiești. În acest spațiu, frica, confuzia sau nevoia de control pot fi explorate în mod autentic, fără teamă de judecată sau graba de a obține rezultate imediate. Ritmul procesului de lucru este stabilit de tine și respectat cu atenție, ținând cont de resursele tale emoționale și de nivelul de confort personal. Relația terapeutică devine un sprijin constant și predictibil, facilitând exprimarea trăirilor dificile și susținând reconstrucția treptată a încrederii în sine. Pe măsură ce avansezi în acest proces, vei învăța să accesezi resurse interioare esențiale și să răspunzi fricii într-un mod mai conștient și mai echilibrat.
Povești terapeutice din cabinet
“Nu face asta, altfel vei păți ceva grav.”
Eliberarea din labirintul fricii
– Povestea lui G., din cabinet
O poveste despre frica de boală, control și rușine – și despre eliberare, acceptare și redescoperirea vieții.
Cum funcționează?
1. Programezi o discuție
O discuție inițială nu înseamnă o decizie. Este doar un prim pas către transformarea ta.
2. Te contactez personal
Avem o discuție inițială relaxată în care îți înțeleg nevoile terapeutice și decidem împreună cum te pot ajuta.
3. Începem terapia
Atunci când ești pregătit, începem terapia. Stabilim împreună când putem începe și care sunt primii pași.
Durată Ședință
Cum se desfășoară?
Ce spun clienții despre mine
Întrebări frecvente
Ce este psihoterapia?
Psihoterapia este o călătorie de descoperire și vindecare, facilitată de un psihoterapeut acreditat de Colegiul Psihologilor din România. Pentru a te ajuta să obții o schimbare durabilă, care să se potrivească gamei largi de nevoi cu care te confrunți, psihoterapeutul combină o varietate de tehnici și instrumente de lucru validate științific și orientate către un progres măsurabil, oferindu-ți resurse pentru a depăși obstacolele și a te dezvolta personal.
Cine poate beneficia de psihoterapie?
Psihoterapia este benefică atât în situații specifice precum tulburări de anxietate, depresie, tulburări alimentare, dificultăți relaționale, de gestionare a emoțiilor sau a furiei, cât și în cazul celor care își doresc să inițieze un demers de auto-cunoaștere.
Ce tipuri de problematici pot fi rezolvate prin psihoterapie?
Psihoterapia poate fi optimă pentru o gama largă de problematici inclusiv:
• Dificultăți de relaționare, adaptare, de luare a deciziilor
• Dificultăți sociale cauzate de orientarea sexuală
• Dificultăți de gestionare a furiei
• Dificultăți de adaptare la schimbări majore
• Dezvoltare personală și creștere emoțională
• Experiențe traumatice (violență domestică, abuz sexual, accidente etc.)
• Pierderi (despărțiri, dezamăgiri, eșecuri financiare, doliul prelungit ca urmare a pierderii unei persoane dragi etc.)
• Tulburări de anxietate
• Tulburări depresive
• Tulburări de tip alimentar
• Tulburări de personalitate
• Stimă de sine redusă
Tipuri de psihoterapie
Există o diversitate de abordări terapeutice, adaptate nevoilor individuale. Câteva exemple includ:
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Aceasta este una dintre cele mai eficiente forme de psihoterapie având rezultate validate științific, astfel gândurile, sentimentele și comportamentele sunt strâns interconectate și pot influența starea de bine a unei persoane.
Terapia comportamentală dialectică (DBT): Se concentrează pe dezvoltarea abilităților de reglare emoțională.
Terapia emoțional-centrată (TT): Se concentrează pe analiza și înțelegerea relațiilor interpersonale, dar și a comportamentelor.
Cât costă o ședința de psihoterapie?
Costul variază în funcție de experiența psihoterapeutului, locația cabinetului și durata ședinței. Informați-vă telefonic sau online pentru a obține o estimare exactă.
Câte ședințe de psihoterapie sunt necesare?
Numărul de ședințe variază semnificativ. Depinde de situațiile abordate, obiectivele stabilite, progresul individual și alți factori.
Cât durează o ședința de psihoterapie?
O ședință durează de obicei 60 de minute, dar poate varia în funcție de tipul de terapie și nevoile specifice ale clientului.
Ce se întâmplă în timpul unei ședințe de psihoterapie?
Într-un spațiu sigur și confidențial, vei explora cu psihoterapeutul problemele cu care te confrunți. Vei discuta despre emoții, gânduri și comportamente, descoperind noi perspective și strategii de coping. Psihoterapeutul va utiliza diverse metode adaptate nevoilor tale.
Există confidențialitate în psihoterapie?
Da, confidențialitatea este esențială în psihoterapie. Tot ce se discuta în cadrul ședințelor este confidențial și nu poate fi divulgat nimănui fără acordul clientului.
Există efecte secundare ale psihoterapiei?
Psihoterapia este o metodă sigură, dar pot apărea temporar disconfort emoțional sau reacții la anumite tehnici. Este important să comunici deschis cu psihoterapeutul pentru a gestiona eficient orice efect secundar.
Cum pot ști dacă psihoterapia funcționează?
Ce pot face pentru a obține maximum de beneficii din psihoterapie?
Pentru a obține maximum de beneficii din psihoterapie, este recomandat să:
• Fii implicat activ în terapie
• Respecți programul ședințelor
• Fii sincer cu psihoterapeutul
• Aplică tehnicile învățate în terapie și în viața de zi cu zi
Ce se întâmplă după terminarea terapiei?
Finalizarea terapiei nu este un sfârșit, ci un nou început. Ai dobândit resurse și strategii pentru a gestiona problemele cu care te confruntai și pentru a te dezvolta personal. Este important să continui să aplici ce ai învățat în terapie și să menții un stil de viață sănătos. De asemenea, poți apela la sesiuni de follow-up periodice pentru a te asigura că progresezi pe calea cea bună.
Mă voi simți mai rău înainte de a mă simți mai bine?
Este posibil să experimentezi un disconfort emoțional temporar la începutul terapiei, pe măsură ce explorezi problematici dificile. Pe termen lung, psihoterapia te va ajuta să îți îmbunătățești starea de bine.
Trebuie să-i spun psihoterapeutului totul despre mine?
Nu este necesar să-i spui psihoterapeutului totul despre ține. Cu toate acestea, este important să fii sincer cu psihoterapeutul tău pentru a beneficia la maximum de terapie.
