Anxietatea de performanță și optimizarea resurselor psihice - Terapeut București

Anxietatea de performanță și optimizarea resurselor psihice

Exercițiu terapeutic

Te invit să îți acorzi câteva momente de liniște. Așaează-te într-un loc în care să te simți confortabil(ă) și în siguranță. Respiră adânc de câteva ori. Permite-ți să încetinești ritmul.

Anxietatea de performanță apare adesea acolo unde miza reușitei este confundată cu măsura propriei valori. 

În astfel de momente, eșecul poate părea catastrofal, iar greșelile nu mai sunt văzute ca parte firească a procesului de învățare, ci ca dovezi ale unei presupuse insuficiențe personale. 

Exercițiul de față nu își propune să elimine complet anxietatea pentru că o doză de emoție este firească în fața unui moment important. 

Scopul său este să te ajute să îți regăsești un punct de echilibru intern, din care să poți privi performanța fără teama copleșitoare de invalidare.

Anxietate de performanță

  1. Observă contextul:

Întreabă-te: „Ce declanșează în mine frica de a nu fi suficient(ă)?

Poate o așteptare (proprie sau transmisă de alții) de a fi impecabil(ă), sau teama de evaluare.

Notează câteva cuvinte sau rostește-le în gând: „Teama mea este legată de...”

 

 

  1. Recunoaște gândurile automate:

Întreabă-te apoi: „Ce cred în această situație?”

 

Exemple:

  • Dacă greșesc, nu voi mai fi respectat(ă).
  • Trebuie să demonstrez că merit locul aici.
  • Nu am voie să arăt că sunt nesigur(ă).”

Scrie sau observă aceste gânduri fără să le critici.

Ele nu sunt greșeli, ci reflexe învățate, adesea din dorința de protecție și apartenență.

 

  1. Explorează proporțiile:

Respiră adânc. Întreabă-te sincer: „Dacă o persoană dragă mie ar fi în locul meu, i-aș impune aceleași standarde?

De multe ori, ești mai dur(ă) cu tine decât ai fi cu oricine altcineva.

Observă această diferență, fără să te învinovățești.

 

Exemplu:

Dacă prietenul tău ar greși într-o prezentare, i-ai spune „Nu mai meriți respectul meu”?

Cel mai probabil, nu.

Atunci de ce să aplici această duritate doar asupra ta?

 

 

  1. Reformulează gândurile într-o variantă mai realistă și susținătoare

Întreabă-te: „Cum aș putea să privesc această situație într-un mod mai echilibrat?

 

Exemple de reformulare:

  • „Este firesc să am emoții. Ele nu mă definesc ca persoană.”
  • „Pot da tot ce am mai bun acum, chiar dacă nu va fi perfect.”
  • „Pot greși și totuși să fiu demn(ă) de respect și apreciere.”
  1. Alege un gest concret de susținere:

La final, întreabă-te: „Ce pot face acum pentru a-mi susține starea de echilibru și respect de sine?

 

 

Poate alegi:

  • Să îți acorzi câteva minute de liniște înainte de un moment important.
  • Să îți repeți în gând o afirmație blândă („Îmi ofer permisiunea de a fi imperfect(ă).”).
  • Să îți acorzi recunoaștere pentru efort, nu doar pentru rezultat.

Nu gestul în sine contează, ci intenția din spatele lui: aceea de a rămâne de partea ta.

De ce este important acest exercițiu?

Anxietatea de performanță se dezvoltă adesea din convingerea profundă că valoarea personală depinde de succes sau de validarea primită din exterior. 

Prin observarea contextului emoțional, prin identificarea gândurilor automate și prin cultivarea unor perspective mai blânde și mai realiste, exercițiul te ajută să separi valoarea ta ca persoană de rezultatele punctuale. 

În timp, acest proces deschide calea către o relație mai blândă și mai echilibrată cu activitatea profesională, cu propriile imperfecțiuni și, mai ales, cu tine însuți. 

Pe măsură ce recunoașterea și respectul de sine se întăresc, anxietatea începe să își piardă din intensitate, iar capacitatea de a acționa autentic și în acord cu propria valoare crește firesc. 

Mai multe astfel de exerciții și tehnici terapeutice le putem face împreună în cadrul unui proces terapeutic complet. Te invit la o discuție inițială!

3. Cred intro Silvia

Ce spun clienții despre mine