
Foamea de iubire
Un cadru terapeutic structurat pentru oameni prinși în relații toxice
- Cu Silvia Vasile, psihoterapeut acreditat CPR
- Cabinet propriu în București sau online
Relațiile toxice poartă multe forme
Nu trebuie să te regăsești în tot ce urmează, ca să fie adevărat pentru tine. Uneori, un singur rând citit aici este suficient ca să simți că, în sfârșit, cineva a pus în cuvinte ceva ce ai purtat multă vreme fără nume.
Te întorci mereu la cineva care te rănește, ca și cum ceva din tine ar fi mai puternic decât voința ta.
Simți că iubirea trebuie câștigată zilnic, nu primită firesc.
Împăcarea de după ceartă îți aduce o ușurare scurtă, pe care o confunzi cu dragostea.
Îți pierzi identitatea. Nu mai știi ce simți tu, ce simte el sau ea, ce este real.
Partenerul tău „trebuie” să aibă mereu dreptate.
Auzi, sub diferite forme, că îi datorezi cine ești.
Greșelile tale sunt scoase în evidență sistematic.
Este agresiv sau ai parte de alte forme de abuz (emoțional, psihologic, sexual, financiar, tehnologic).
Ai ieșit dintr-o relație toxică, dar continui să intri în altele asemănătoare tot timpul.
Nu plecăm atunci când ne convinge mintea, ci atunci când corpul nu mai poate duce.
Extras din articolul „Dragostea care doare (Partea a II-a). Cum ieșim din relația care ne rupe pe dinăuntru?”

De ce programul

Foamea de iubire
Poți fi o femeie independentă, competentă și sigură pe tine în multe domenii ale vieții și, totuși, în relații să descoperi o parte din tine care se teme.
„Mă iubește?”
„Mai sunt importantă pentru el?”
„Dacă se îndepărtează?”
„Sunt suficientă?”
Uneori, un mesaj care întârzie, o schimbare de ton sau distanța lui pot activa neliniștea și teama de respingere, abandon sau pierdere. Atunci apare nevoia de confirmare: analizezi, întrebi, cauți semne sau încerci să recâștigi apropierea.
„Foamea de iubire” este un program pentru femeile care vor să înțeleagă ce se află în spatele acestor reacții și să își construiască mai multă siguranță emoțională în relații.
Nu este despre a deveni indiferentă sau despre a nu mai avea nevoie de iubire.
Este despre a putea iubi fără să te pierzi pe tine.
Despre a înțelege ce îți activează teama, a-ți regla mai bine emoțiile și a nu-ți mai lăsa liniștea să depindă permanent de reacțiile celuilalt.
Nu trebuie să știi de la început ce ai de schimbat. Este suficient să observi că anumite situații și reacții se repetă și să îți dorești să înțelegi de ce.
„Am venit cu sufletul obosit și plin de îndoieli, iar acum plec cu claritate, putere și un sentiment profund de împăcare cu mine însumi. Nu a fost un drum ușor, dar a fost cel mai important pas pe care l-am făcut pentru mine. Am învățat că nu trebuie să fiu singur în procesul meu de vindecare, că sprijinul nu înseamnă slăbiciune și că merit să fiu fericit. Terapia mi-a schimbat viața într-un mod pe care nu l-aș fi crezut posibil. O recomand pe Silvia.”
Daniel S.
Recenzie Google verificată
Sub aceeași umbrelă, două forme de sprijin
60 min
durata ședinței
1:1
cadru personal
PENTRU TINE, DACĂ:
- Ești într-o relație care te epuizează și nu mai știi dacă să rămâi sau să pleci
- Ai ieșit recent dintr-o relație toxică și nu reușești să te aduni
- Ceva se repetă în relațiile tale, iar tu vrei, în sfârșit, să înțelegi de ce
- Ai nevoie de un cadru sigur, doar al tău, ca să recâștigi claritatea.
120 min
o întâlnire
max. 10-12
persoane
PENTRU TINE, DACĂ:
- Vrei să afli că nu ești singur sau singură în ceea ce trăiești
- Cauți un sprijin complementar terapiei individuale
- Te simți pregătit sau pregătită să împărtășești într-un cadru confidențial
Fișe de lucru pentru tine
Povestea lui C.
- Relație toxică timp de 10 ani
- Tipar întrerupt după 3 generații
„Nu credeam că cineva ar putea observa ce se întâmplă sau că ar încerca să mă ajute. Mi-era teamă că nimeni nu mă va crede.”
C. a venit în cabinet după aproape un deceniu petrecut într-o căsnicie marcată de control absolut și izolare. Crescuse cu un model intergenerațional în care abuzul era „normal”: bunica, mama, ea.
- Normalizarea abuzului
- Izolare socială completă
- Vinovăție și rușine constante
- Dependență emoțională
- Lipsa încrederii în sine
- Recunoașterea tiparului toxic
- Refacerea legăturilor sociale
- Mediu sigur pentru ea și copii
- Autonomie financiară și emoțională
- Plan de viață sustenabil
Ai o poveste similară?

Sunt Silvia Vasile
Sunt psiholog clinician și psihoterapeut acreditat de Colegiul Psihologilor din România (CPR) și lucrez de peste 10 ani cu adulți, adolescenți și copii.
În activitatea mea integrez psihoterapia cognitiv-comportamentală, Schema Therapy și Neurofeedback, adaptând intervenția la nevoile și particularitățile fiecărei persoane.
În cabinet întâlnesc frecvent persoane care, deși funcționează bine în multe domenii ale vieții, se confruntă în relațiile apropiate cu teama de respingere sau abandon, nevoia de confirmare, dificultăți în stabilirea limitelor sau repetarea unor tipare relaționale dureroase.
Consider important nu doar să înțelegem ce se întâmplă și de ce, ci și să transformăm această înțelegere în schimbări concrete. Procesul terapeutic urmărește atât identificarea mecanismelor și tiparelor care mențin dificultățile, cât și dezvoltarea unor modalități mai sănătoase de reglare emoțională și relaționare.
Abordarea mea este structurată, colaborativă și adaptată fiecărei persoane, într-un cadru bazat pe siguranță, respect și confidențialitate.
Programul „Foamea de iubire” a fost conceput pentru a oferi un cadru structurat de înțelegere a mecanismelor și tiparelor relaționale care pot genera suferință și de dezvoltare a unor modalități mai sănătoase de raportare la sine și la ceilalți.
Dacă această abordare corespunde nevoilor și obiectivelor tale, poți programa o primă ședință.
„Pe parcursul sesiunilor, Silvia a demonstrat o înțelegere profundă a dificultăților mele emoționale și relaționale. Abordarea ei empatică și metodele aplicate cu grijă și profesionalism au fost esențiale în procesul meu de clarificare și vindecare. Prin răbdarea și susținerea sa, m-a ghidat să descopăr perspective noi și să identific soluții concrete, contribuind semnificativ la dezvoltarea mea personală.”
Olivia A.
Recenzie Google verificată
Cum lucrăm
Nu este nevoie să ai totul clar de la început. Procesul terapeutic se construiește treptat, în funcție de nevoile și obiectivele tale.
1. Completezi formularul de contact
Îmi poți transmite, pe scurt, motivul pentru care dorești să începi terapia și câteva informații relevante pentru solicitarea ta.
2. Te contactez personal
După primirea formularului, te contactez pentru a clarifica solicitarea și pentru a stabili împreună o primă întâlnire, în funcție de disponibilitate și de formatul în care dorești să lucrezi: individual sau în grup terapeutic.
3. Clarificăm nevoile și obiectivele
Primele întâlniri sunt dedicate înțelegerii dificultăților actuale, a contextului în care acestea apar și formulării obiectivelor terapeutice.
4. Lucrăm asupra obiectivelor stabilite
Procesul terapeutic este adaptat particularităților tale și orientat către obiectivele formulate, acestea putând fi reevaluate pe parcurs, în funcție de evoluție și de nevoile care apar.
Întrebări pe care le primesc des
De unde știu dacă relația mea este toxică?
Nu un comportament izolat definește o dinamică relațională problematică, ci caracterul repetitiv și persistent al anumitor experiențe: starea de alertă în prezența partenerului, tendința de a-ți adapta exprimarea și comportamentul pentru a preveni reacțiile acestuia, dificultatea de a-ți susține nevoile și limitele și persistența, după conflicte, a confuziei, vinovăției sau nesiguranței.
Un conflict izolat nu definește caracterul unei relații. Mai relevant este dacă, în timp, ajungi să îți organizezi comportamentul în jurul anticipării și evitării reacțiilor celuilalt, cu restrângerea progresivă a libertății de exprimare, a autonomiei sau a propriilor limite.
Din perspectivă psihologică, întrebarea relevantă nu este doar „Este relația mea toxică?”, ci și:
„Ce fac, în mod repetat, pentru a mă proteja în această relație și ce anume face ca această protecție să devină necesară?”
Atunci când o parte semnificativă din energia ta este orientată constant către anticiparea reacțiilor partenerului, evitarea conflictului sau gestionarea consecințelor exprimării propriilor nevoi, există suficiente motive pentru a explora mai atent dinamica relației și impactul acesteia asupra ta.
Trebuie să plec din relație ca să încep terapia?
Nu. Terapia nu este condiționată de existența unei decizii prealabile privind continuarea sau încheierea relației.
Procesul terapeutic poate începe în timp ce ești încă în relație, într-o perioadă de ambivalență, în contextul unei separări sau după încheierea acesteia. Fiecare dintre aceste momente poate implica nevoi și dificultăți diferite.
Terapia oferă un cadru în care pot fi diferențiate mai clar ceea ce se întâmplă în relație, modul în care trăiești această experiență, factorii care contribuie la menținerea unei anumite dinamici și ceea ce face dificilă luarea unei decizii.
Rolul terapiei nu este de a indica dacă să rămâi sau să pleci, ci de a facilita o înțelegere suficient de clară a propriei experiențe, astfel încât deciziile să poată fi luate cu un grad mai mare de autonomie și asumare.
De ce repet anumite tipare în relații, chiar dacă îmi dau seama că îmi fac rău?
Înțelegerea rațională a unui tipar nu conduce automat la modificarea lui. Unele modalități de a gândi, de a răspunde emoțional sau de a relaționa se consolidează în timp și pot deveni răspunsuri familiare, care se activează cu rapiditate în anumite contexte.
De aceea, poate exista o diferență între „știu ce se întâmplă” și „reușesc să răspund diferit atunci când se întâmplă”.
În terapie, devine relevantă înțelegerea situațiilor în care aceste reacții apar, a semnificației pe care o au pentru persoană și a factorilor care contribuie la menținerea lor. Schimbarea presupune nu doar conștientizare, ci și dezvoltarea și exersarea unor modalități alternative de răspuns.
A recunoaște un tipar este important. A dobândi posibilitatea de a nu-l repeta automat reprezintă o etapă diferită a schimbării.
Ce se întâmplă în prima ședință?
Prima ședință reprezintă începutul procesului de evaluare și formulare a dificultăților pentru care ai solicitat sprijin. Sunt explorate: contextul actual, impactul dificultăților asupra vieții tale și așteptările pe care le ai de la procesul terapeutic.
Nu este necesar să vii cu o relatare perfect structurată, cu o explicație completă a ceea ce ți se întâmplă sau cu obiective definite în detaliu.
Înțelegerea dificultăților și formularea obiectivelor terapeutice se dezvoltă progresiv și pot fi revizuite pe parcursul procesului.
Cât durează un proces terapeutic axat pe dificultăți relaționale?
Durata procesului terapeutic variază în funcție de natura și complexitatea dificultăților, persistența acestora în timp, impactul asupra vieții persoanei și obiectivele terapeutice formulate.
Atunci când anumite modalități de a gândi, de a răspunde emoțional și de a relaționa s-au consolidat în timp și tind să se reactiveze în contexte relevante, schimbarea nu se produce întotdeauna exclusiv prin înțelegere intelectuală sau prin efort voluntar.
Ea poate presupune identificarea mecanismelor care contribuie la menținerea dificultăților, lucrul cu experiențele emoționale relevante și dezvoltarea și exersarea unor modalități alternative de răspuns.
Nu există o durată universal valabilă și nici orice dificultate relațională nu presupune un proces terapeutic îndelungat.
Obiectivele și evoluția sunt reevaluate periodic, astfel încât intervenția să rămână relevantă pentru dificultățile identificate și pentru schimbările urmărite.
Cum știu dacă terapia mă ajută?
Progresul terapeutic nu se măsoară exclusiv prin dispariția disconfortului și nici prin faptul că dificultățile nu mai apar deloc.
Schimbarea poate deveni vizibilă în felul în care recunoști mai devreme ceea ce se activează în tine, în capacitatea de a tolera și gestiona diferit anumite emoții, de a exprima mai clar ceea ce ai nevoie, de a stabili și menține limite sau de a răspunde diferit în situații în care anterior reacționai automat.
Un alt indicator important este creșterea flexibilității: existența mai multor posibilități de răspuns acolo unde, anterior, părea să existe una singură.
Progresul este discutat în raport cu obiectivele stabilite și reevaluat pe parcursul procesului terapeutic.
Scopul nu este absența oricărei dificultăți, ci dezvoltarea unei capacități mai mari de a înțelege ceea ce se întâmplă și de a răspunde într-un mod mai flexibil și mai adecvat propriilor nevoi și contextului actual.
Ședințele online sunt la fel de eficiente ca cele desfășurate în cabinet?
Există dovezi științifice privind eficacitatea intervențiilor psihoterapeutice desfășurate online, iar rezultatele pot fi comparabile cu cele obținute în terapia desfășurată față în față.
Eficiența psihoterapiei nu este determinată exclusiv de formatul întâlnirii. Rezultatele sunt influențate de mai mulți factori, printre care adecvarea intervenției, calitatea alianței terapeutice, colaborarea dintre terapeut și client, implicarea în proces și particularitățile individuale.
În cazul persoanelor care se confruntă cu dificultăți relaționale, formatul online poate facilita accesul la terapie și continuitatea procesului. Este însă esențial ca ședința să se desfășoare într-un spațiu privat și confidențial, în care persoana să poată vorbi liber, fără riscul de a fi auzită sau întreruptă.
În anumite situații clinice sau în prezența unor factori de risc, adecvarea formatului online necesită o evaluare individuală.
Mai important decât formatul în sine este ca acesta să ofere condițiile necesare unui proces terapeutic adecvat, sigur și confidențial.
Primul pas nu este o decizie. Este o discuție.
Nu trebuie să știi exact ce vrei. Nu trebuie să ai răspunsurile gata. Este suficient să simți că nu vrei să mai rămâi acolo unde ești.