Ce este stima de sine scăzută?
Stima de sine scăzută reflectă o imagine de sine negativă, caracterizată prin lipsa încrederii în propriile abilități, convingerea că nu ești demn(ă) de apreciere sau succes și o tendință constantă de autocritică.
Această percepție poate fi influențată de factori precum experiențele de respingere sau critică din copilărie, traumele relaționale, presiunile sociale sau dezvoltarea unor tipare cognitive disfuncționale.
O stimă de sine scăzută poate influența negativ funcționarea psihologică, relațiile interpersonale și capacitatea de adaptare la provocările vieții.
Manifestări frecvente
Simptome fizice:
- Epuizare constantă determinată de stres emoțional prelungit;
- Postură defensivă, retragere corporală și evitarea contactului vizual;
- Tulburări ale somnului, asociate cu ruminații și tensiune psihică;
- Neglijarea îngrijirii personale și pierderea interesului pentru propria imagine;
- Vulnerabilitate crescută la afecțiuni psihosomatice și boli asociate stresului.
Simptome emoționale:
- Sentimente recurente de rușine, vinovăție, lipsă de valoare personală;
- Dificultăți în a accepta feedback-ul pozitiv sau în a interioriza succesul;
- Teama excesivă de eșec, însoțită de evitarea riscurilor sau a provocărilor;
- Dialog intern critic, autodepreciativ (ex. „Nu sunt suficient de capabil(ă)”);
- Anxietate și/sau depresie generate de o imagine de sine fragile.
Simptome comportamentale:
- Tendința de a evita interacțiunile sociale sau activitățile cu miză personală;
- Comportamente pasive, dificultăți în exprimarea propriilor nevoi și limite;
- Perfecționism rigid, motivație bazată pe frică și dorința de a compensa sentimentul de inadecvare;
- Utilizarea comportamentelor de evitare sau de reglare disfuncțională (ex:consum de substanțe, procrastinare);
- Compararea frecventă și negativă cu ceilalți, accentuând insecuritatea personal.
Cum te pot ajuta?
Stima de sine scăzută nu apare brusc și nici întâmplător. De cele mai multe ori, ea se formează în timp, ca urmare a unor experiențe repetitive de respingere, critică, comparații dureroase sau absența sprijinului emoțional. Aceste trăiri au putut transmite, în mod direct sau subtil, mesajul că „nu ești suficient(ă) așa cum ești”. În spațiul nostru de lucru, te însoțesc cu răbdare și respect în procesul de explorare a acestor influențe: cum au luat naștere convingerile negative despre tine, cum s-au fixat în care te percepi și te raportezi la tine, acestea pot fi, treptat, înțelese și transformate. Această conștientizare devine temelia pe care poți construi o relație mai blândă, mai realistă și mai solidă cu tine însuți.
Ca psiholog clinician și psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală, îți ofer un cadru structurat, dar flexibil, bazat pe metode validate științific, pentru susținerea procesului de reconstrucție a imaginii de sine. Intervenția nu urmează o formulă standardizată, ci este adaptată în funcție de experiențele tale de viață, de resursele emoționale disponibile și de ritmul propriu de procesare. Construim împreună un plan terapeutic centrat pe obiective clare, precum identificarea și restructurarea convingerilor negative despre propria persoană, recunoașterea resurselor personale, consolidarea progreselor și dezvoltarea auto-compasiunii. Intervenția include tehnici validate științific, orientate spre modificarea tiparelor de gândire disfuncțională și cultivarea unei relații interioare realiste și stabile. Întregul proces se desfășoară într-un ritm respectuos față de limitele și nevoile tale, sprijinindu-te activ în formarea unei imagini de sine mai echilibrate și adaptate realității.
Cadrul terapeutic este un spațiu în care poți aduce ceea ce trăiești — fie că este clar formulat, confuz, contradictoriu sau dificil de exprimat. Aici, nu există presiunea de a avea răspunsuri sau de a te încadra într-un anumit tipar. Exprimarea emoțiilor, a îndoielilor sau a temerilor este întâmpinată cu empatie și respect. Spațiul terapeutic oferă susținere pentru a putea tolera și înțelege treptat propriile trăiri, într-un ritm care îți respectă limitele. Scopul nu este să eliminăm disconfortul cu orice preț, ci să construim împreună un cadru de siguranță din care să poți explora și integra ceea ce simți.
Povești terapeutice din cabinet
“Am crescut cu ideea că trebuie să fiu cel mai bun pentru a conta.”
Dincolo de ecran
– Povestea lui T., din cabinet
O poveste despre izolare și dependență, regăsire, conectare și încredere.
Cum funcționează?
1. Programezi o discuție
O discuție inițială nu înseamnă o decizie. Este doar un prim pas către transformarea ta.
2. Te contactez personal
Avem o discuție inițială relaxată în care îți înțeleg nevoile terapeutice și decidem împreună cum te pot ajuta.
3. Începem terapia
Atunci când ești pregătit, începem terapia. Stabilim împreună când putem începe și care sunt primii pași.
Durată Ședință
Cum se desfășoară?
Ce spun clienții despre mine
Întrebări frecvente
Ce este psihoterapia?
Psihoterapia este o călătorie de descoperire și vindecare, facilitată de un psihoterapeut acreditat de Colegiul Psihologilor din România. Pentru a te ajuta să obții o schimbare durabilă, care să se potrivească gamei largi de nevoi cu care te confrunți, psihoterapeutul combină o varietate de tehnici și instrumente de lucru validate științific și orientate către un progres măsurabil, oferindu-ți resurse pentru a depăși obstacolele și a te dezvolta personal.
Cine poate beneficia de psihoterapie?
Psihoterapia este benefică atât în situații specifice precum tulburări de anxietate, depresie, tulburări alimentare, dificultăți relaționale, de gestionare a emoțiilor sau a furiei, cât și în cazul celor care își doresc să inițieze un demers de auto-cunoaștere.
Ce tipuri de problematici pot fi rezolvate prin psihoterapie?
Psihoterapia poate fi optimă pentru o gama largă de problematici inclusiv:
• Dificultăți de relaționare, adaptare, de luare a deciziilor
• Dificultăți sociale cauzate de orientarea sexuală
• Dificultăți de gestionare a furiei
• Dificultăți de adaptare la schimbări majore
• Dezvoltare personală și creștere emoțională
• Experiențe traumatice (violență domestică, abuz sexual, accidente etc.)
• Pierderi (despărțiri, dezamăgiri, eșecuri financiare, doliul prelungit ca urmare a pierderii unei persoane dragi etc.)
• Tulburări de anxietate
• Tulburări depresive
• Tulburări de tip alimentar
• Tulburări de personalitate
• Stimă de sine redusă
Tipuri de psihoterapie
Există o diversitate de abordări terapeutice, adaptate nevoilor individuale. Câteva exemple includ:
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Aceasta este una dintre cele mai eficiente forme de psihoterapie având rezultate validate științific, astfel gândurile, sentimentele și comportamentele sunt strâns interconectate și pot influența starea de bine a unei persoane.
Terapia comportamentală dialectică (DBT): Se concentrează pe dezvoltarea abilităților de reglare emoțională.
Terapia emoțional-centrată (TT): Se concentrează pe analiza și înțelegerea relațiilor interpersonale, dar și a comportamentelor.
Cât costă o ședința de psihoterapie?
Costul variază în funcție de experiența psihoterapeutului, locația cabinetului și durata ședinței. Informați-vă telefonic sau online pentru a obține o estimare exactă.
Câte ședințe de psihoterapie sunt necesare?
Numărul de ședințe variază semnificativ. Depinde de situațiile abordate, obiectivele stabilite, progresul individual și alți factori.
Cât durează o ședința de psihoterapie?
O ședință durează de obicei 60 de minute, dar poate varia în funcție de tipul de terapie și nevoile specifice ale clientului.
Ce se întâmplă în timpul unei ședințe de psihoterapie?
Într-un spațiu sigur și confidențial, vei explora cu psihoterapeutul problemele cu care te confrunți. Vei discuta despre emoții, gânduri și comportamente, descoperind noi perspective și strategii de coping. Psihoterapeutul va utiliza diverse metode adaptate nevoilor tale.
Există confidențialitate în psihoterapie?
Da, confidențialitatea este esențială în psihoterapie. Tot ce se discuta în cadrul ședințelor este confidențial și nu poate fi divulgat nimănui fără acordul clientului.
Există efecte secundare ale psihoterapiei?
Psihoterapia este o metodă sigură, dar pot apărea temporar disconfort emoțional sau reacții la anumite tehnici. Este important să comunici deschis cu psihoterapeutul pentru a gestiona eficient orice efect secundar.
Cum pot ști dacă psihoterapia funcționează?
Ce pot face pentru a obține maximum de beneficii din psihoterapie?
Pentru a obține maximum de beneficii din psihoterapie, este recomandat să:
• Fii implicat activ în terapie
• Respecți programul ședințelor
• Fii sincer cu psihoterapeutul
• Aplică tehnicile învățate în terapie și în viața de zi cu zi
Ce se întâmplă după terminarea terapiei?
Finalizarea terapiei nu este un sfârșit, ci un nou început. Ai dobândit resurse și strategii pentru a gestiona problemele cu care te confruntai și pentru a te dezvolta personal. Este important să continui să aplici ce ai învățat în terapie și să menții un stil de viață sănătos. De asemenea, poți apela la sesiuni de follow-up periodice pentru a te asigura că progresezi pe calea cea bună.
Mă voi simți mai rău înainte de a mă simți mai bine?
Este posibil să experimentezi un disconfort emoțional temporar la începutul terapiei, pe măsură ce explorezi problematici dificile. Pe termen lung, psihoterapia te va ajuta să îți îmbunătățești starea de bine.
Trebuie să-i spun psihoterapeutului totul despre mine?
Nu este necesar să-i spui psihoterapeutului totul despre ține. Cu toate acestea, este important să fii sincer cu psihoterapeutul tău pentru a beneficia la maximum de terapie.
